5.10.2020 Ionuț Druche
Între 22 iunie și 1 septembrie 1941, Uniunea Sovietică, în încercarea de a cuceri Dobrogea, a întreprins mai multe serii de bombardamente pe litoralul Mării Negre, atât aeriene, cât și navale. Una din navele militare folosite de sovietici a fost distrugătorul „Moscova”.
Distrugătorul „Moscova”, scufundat în al Doilea Război Mondial în Marea Neagră, la 24 mm de Constanța, a intrat în atenția publicului și a media, în special după descoperirea epavei în anul 2011.Până astăzi motivul scufundării nu se cunoaște cu exactitate. Variantele care sunt conturate ar fi că distrugătorul a lovit o mină, că a fost scufundat de vasele marine militare române sau că a fost torpilat de un submarin.
Detalii despre ziua luptei pe mare, dintre români și sovietici, 26 iunie 1941, aflăm din articolul „O luptă pe mare (extras dintr-un jurnal de bord)”, semnat de căpitanul Nicolae Mihalcea și publicat în revista „Gânduri de la Mare”, nr. 1-5, an IV, 1942 (cota P I 771).
„Zori de zi, la 26 iunie 1941.
De patru zile, de la declararea războiului, navele noastre patrulau în vederea coastei, hotărâte să respingă încercările inamicului de a ataca litoralul.
La bordul distrugătoarelor, tăcere absolută. O alarmă aeriană dată către orele 2 dimineaţa, trezise tot echipajul la posturile de luptă şi marinarii de la piese ascultau acum zgomotele avioanelor, ce fuseseră respinse de apărarea Constantei.
Un marinar de la postul cel mai ridicat de observație strigă spre comandă:
– Se vede ceva la orizont, la tribord, ora două.
Şi, deodată, în direcţia indicată, se îndreaptă binoclurile și aparatele de observare, împreună cu privirile scrutătoare a două sute de marinari.
Lămurirea nu este completă. Prin urma unei nopti de vară, alungată acum de crepuscul, se disting la orizont câteva pete, neconturate, dar detaliile de care aveam nevoie, nu se pot obţine încă. Cu toate acestea, comenzile încep să curgă prin telefoane:
– Armarea bateriei! Ţintă la tribord! Ora. . . Tragere centralizată ….”.
Abia spre dimineață temerile devin realitate. „Petele” sunt siluetele „conducătoarelor de flotilă sovietice, tip Moskova”, inclusiv distrugătorul „Moscova”, fiecare cu un tonaj de 3000 t, viteza maximă 37 noduri și cu 5 tunuri de 130 c/m, cu bătaia de 24 km. Distrugătoarele sovietice erau net superioare celor românești, însă, datorită poziționării navelor noastre în apropierea coastei Mării Negre, acestea nu au fost lovite la primele salve de tun.
„Au tras!… şi noi nu le putem încă ajunge. Un scrâşnet de dinţi îi scârţîe directorului de tir, care se vede în situaţia de a duela cu un adversar a cărui spadă e mai lungă. Câteva clipe de aşteptare încordată: … A căzut salva inamică? Unde? … apoi o răsuflare de destindere. Inamicul nu ne-a văzut, fiindcă suntem profilati pe coastă. Salvele lui au căzut mult înaintea noastră, spre oraş, aproape de plaja dela Vii”.
Bravii marinari români reacționează, iar navele noastre pornesc cu toată viteza înainte spre distanța de tragere. Urmează bombardarea distrugătoarelor sovietice. Despre cum a decurs lupta, aflăm de la căpitanul Nicolae Mihalcea:
„ Inamicul încolţit, începe a lansa pendale de fum şi ceafă artificială, apoi întoarce şi se ascunde după ele, fugind cu toată viteza spre larg.
Dar acum e târziu. Tirul a fost reglat şi distrugătoarele noastre sunt în plină viteză. lntrerupem tragerea, pentru a le aştepta să iasă din fum şi reîncepem imediat ce siluetele lor se disting din nou. Mai tragem o salvă, două şi …..
….. a treia salvă nu mai pleacă. Pe locul unde, în capul formaţiei inamice, a existat temerara Moskowă, s’a ridicat acum un nor de flăcări, ce vrea par’că să ajungă cerul. A fost lovit probabil la camera de muniţii, căci explozia s’a produs ca erupţia unui vulcan ce aruncă foc. O sferă imensă de pară roşie, luminând ca un fulger, apoi când s–a stins, … nu mai era nimic.
Două sute de piepturi au strigat acum un Ura! mai puternic ca o salvă şi marea s’a zguduit de vitejia bravilor marinari ai distrugătoarelor române.
Punct de ochire, nava a doua! Distanţa 19.200, anunţă telemetristul. Şi cele două sute de suflete se umplu acum de mânie, că Charkow (n.r. Kharkov) a reuşit să scape numai cu uşoare găuri”.
Distrugătorul Kharkow
Întreg articolul și revista „Gânduri dela Mare”, le puteți consulta pe pagina web a bibliotecii, în secțiunea Biblioteca digitală, sau în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, la momentul reluării activității cu documentele Bibliotecii.
Sursă foto: Wikipedia
Foto deschidere: Distrugătorul Moskova