6.03.2019 Ionuț Druche
În colecția de publicații periodice a Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, se află și Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, din care voi prezenta, azi, articolul „Despre învestitura Domnilor români”, semnat de Constantin I. Karadja, și publicat în 1927, pg. 57-59.
În acest material, autorul scoate în evidență doar un aspect al ceremoniei de învestitură a Domnilor români, și anume, costumul de bimbașă pe care trebuiau să îl poarte cu această ocazie, deoarece,Constantin Karadja consideră că nu s-au mai păstrat portrete ale Domnitorilor români îmbrăcați cu aceste straie. Era obieciul ca, odată cu recunoașterea ca Domnitor, turcii să îl ridice la rangul de bimbașă pe proaspătul uns, și să îl îmbrace astfel, într-un costum specific. În Imperiul Otoman bimbașa era comandantul a 1000 de soldați, iar acest rang îi oferea și o viață luxoasă. Potrivit dexonline.ro, printre românii din acea perioadă circulau mai multe zicale legate de acest rang: „De unde trăiam înainte ca bimbașa cu patru sfanți pe si, astăzi nu-mi ajung patru poli” sau „A ședea bimbașă”, adică a ședea ca un stăpân sau a trăi în belșug.
Constantin Karadja a găsit o gravură a Domnitorului Grigorie Ghica – Voievod „în costum de Bim-bași al ienicerilor”, în volumul III al lucrării Voyage pittoresque de la Grece, a Contelui de Choiseul-Gouffier, publicată în 1822, la Paris. Entuziasmul lui Karadja este evident în paginile articolului: „Acest portret este cu atât mai interesant, cu cât este mai singurul chip de Domnitor român care s-a păstrat în costumul său de învestitură, descris astfel de Recordon (cf. Letters sur la Valachie, Paris, 1821) (…) Gravura n-a fost reprodusă decât în anul 1822,în vol. III, p. 488, al lucrăriiContelui de Choiseul-Gouffier: Voyage pittoresque de la Grece, (3 vol. in, folio, Paris 1782-1822), din care lucrare tocmai vol. III este foarte rar, ceea ce explică de ce gravura n-a fost cunoscută până acum la noi în țară”.
Autorul mai menționează că desenul original, după care a fost realizată gravura, data din anul 1774, pe când Contele de Choiseul-Gouffier aduna material pentru cartea sa. După acest desen, în anul 1791, francezul L.M. Halbou a executat gravura Domnitorului Grigorie Ghica – Voievod „în costum de Bim-bași al ienicerilor”, pe care, ulterior, Contele de Choiseul-Gouffier a folosit-o în lucrarea sa.
Tot în acest articol, Karadja prezintă și o imagine (foto deschidere articol) a ceremoniei de învestire ca Domn și bimbașă a lui Constantin Ipsilanti Vodă, din anul 1802; acesta poartă la eveniment un costum similar cu al Domnitorului Grigorie Ghica.
Desenul a fost realizat în acuarelă de arhitectul grec Marco Calfa, care era, în acel timp, restaurator al clădirilor din Imperiul Otoman.
Deoarece Constantin Karadja aprecia că subiectul învestiturilor era unul foarte cunoscut, încheie articolul prezentând doar câteva nume de domnitori care au avut parte de astfel de ceremonii: Nicolae Caragea, Constantin D. Moruzi și Ioan Vodă Caragea.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, apărut între anii 1908 și 1945, poate fi consultat la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța, la cota P II 44, mai puțin pe anii 1916, 1930, 1938, 1939, 1944 și 1945. Potrivit paginii web a Institutului Național al Patrimoniului, seria veche a Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice conține contribuții de mare valoare la cunoașterea monumentelor istorice și siturilor arheologice, aparținând celor mai importante personalități ale cercetării istorice din România acelei perioade.Comisia Monumentelor Istorice a fost înființată în anul 1892 prin decret regal și a fost desființată în anul 1948.