Victor Anestin a fost ziarist, astronom amator, primul autor de literatură științifico-fantastică din România și unul dintre cei mai importanți popularizatori de știință din țara noastră, de la începutul secolului al XX-lea.
Intelectual autodidact, erudit și entuziast, pasionat de astronomie, supranumit „cetățean al cerului” sau „un apostol al științei”, Victor Anestin a fost un idealist. Pasiunea, preluată de la mentorul său, Camille Flammarion, cunoscut astronom al epocii, a fost împărtășită publicului larg, prin mijloacele care-i erau la îndemână: ziare, reviste, cărți, prelegeri susținute public, în cadrul Societății „Prietenii științei” sau „Societății Astronomice Române”.
În 1907, Anestin a fondat revista de astronomie „Orion”, pe care a reușit să o scoată cu cele mai mari eforturi și sacrificii materiale. Spiru Haret, care era atunci ministru al Instrucțiunii Publice, a fost unul dintre puținii care l-au încurajat și sprijinit, abonând toate bibliotecile școlilor secundare la revista lui.
Primul roman SF din literatura română, „În anul 4000 sau O călătorie la Venus” (1899), este opera lui Victor Anestin. Acesta a mai scris „O tragedie cerească : Poveste astronomică” (1914), precum și publicistică, apărută în „Foaia populară”, „Orion”, „Ziarul călătoriilor și al științelor populare” etc.
Observatorul Astronomic din Bacău a fost denumit „Victor Anestin”, în onoarea astronomului.