STAN GREAVU-DUNĂRE
(1905 - 1929)


       "...Un tânăr drumeţ, negricios şi simpatic, purtătorul unui ghiozdan umflat şi al unui costum aproximativ. În satul în care ajunge, îşi deschide ghiozdanul, îşi scoate plaivazul şi din casă în casă cercetează amintirile locuitorilor bătrâni.
       Din 200 de localităţi câte are Dobrogea nouă, drumeţul a străbătut o sută şi a schiţat o sută de monografii rapide, stabilind originile, succesiunile şi caracterul naţional al punctului vizitat, legalizate prin semnăturile bătrânilor localnici".

TUD0R ARGHEZI


       În luna aprilie 1905 se naşte la Seimeni (judeţul Constanţa), "într-un mediu sterp, sărăcăcios, fără multe variaţiuni" Stan Greavu, fiul ciobanului Ion Greavu, care păzea oile de la malul Dunării până la malul Mării şi al Cătălinei, o femeie cinstită şi muncitoare, care-şi creşte în acelaşi spirit cei 10 copii.
       Stan Greavu, care în scurta lui viaţă avea să adune tot ce se scrisese despre regiunea în care a văzut lumina zilei, învaţă la şcoala primară din satul natal. Dotat cu o minte ageră, cu memorie bună, cu vădite înclinaţii spre literatură, Stan Greavu recita şi scria compuneri cu multă uşurinţă. Aceste calităţi îl determină pe învăţătorul Gheorghe Robitu să-i influenţeze părinţii pentru a putea învăţa în continuare.
       Aşa se face că în 1921 se înscrie la Şcoala Normală din Constanţa ; în 1923 se transferă la Şcoala Normală din Oradea, iar clasa a V-a o sfîrşeşte la Şcoala Normală din Făgăraş.
       Până în 1928 îndeplineşte funcţia de învăţător-suplinitor. Paralel cu activitatea la catedră duce o intensă muncă de culturalizare a maselor, ţinând conferinţe şi devenind director-redactor la un anuar ilustrat. Munca sa de căpetenie rămâne însă culegerea materialelor privitoare la Dobrogea, străbătând în acest scop satele regiunii, citind un material imens şi întocmind monografii.
       În 1928, Greavu-Dunăre pleacă la Bucureşti, se încadrează muzeograf la Muzeul de Etnografie, iar lucrarea căreia îi închinase tinereţea Bibliografia Dobrogei de la anul 425 î.e.n. până în 1928 e.n. este prezentată de prof. George Vîlsan în şedinţa Academiei de la 6 iulie 1928. În acelaşi an lucrarea este tipărită în "Memoriile secţiuni istorice".
       Din cealaltă lucrare a sa, la fel de importantă, Bibliografia Dunării nu s-au păstrat decât 25 de pagini.
       Moare la 10 mai 1929 la Cernavoda, în vârstă de 24 de ani în urma unei răceli contractate în deplasările întreprinse prin satele regiunii.

Constanţa Călinescu
Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească
Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969
p. 113-114