PERICLE MARTINESCU
(1911 - 2005)


       S-a născut la 11 februarie 1911 în satul Viişoara, judeţul Constanţa. Părinţii, ţărani originari din comuna Vişani (Râmnicul-Sărat), au venit în Dobrogea în 1896, fiind împroprietăriţi de stat. Se numără deci printre primele generaţii de agricultori stabiliţi aici după 1877.
       După primii ani de şcoală făcuţi în satul natal, urmează liceul "Mircea cel Bătrîn" din Constanţa (primele patru clase). Continuă apoi la liceul "Andrei Šaguna" din Braşov, unde-şi ia bacalaureatul în 1931.
       Se înscrie în acelaşi an la Facultatea de litere şi filozofie din Bucureşti, audiind cursurile unor remarcabili profesori ca C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu.
       Fiind student, debutează cu literatura în revista "Floarea de foc" şi cu o cronichetă despre Jean Cocteau în revista "Ulise", după care se consacră eseului literar, şi publică în principalele reviste din epocă : "Vremea", "România literară" (sub direcţia lui Liviu Rebreanu), "Viaţa literară", "Reporter", "Familia", "România literară" (de sub direcţia lui Cezar Petrescu). Cu pseudonimul "Melo" semna în anii 1942-1943 cronica muzicală la "Vremea", iar cu acela de "Maldoror" pagina "Vitrina cu himere" din "România literară" (1939-1940). A mai publica la revistele, "Meridian" şi "Reporter", reviste de tradiţie democratică, în care colaborau scriitor profesionişti ai timpului.
       Profesiunea gazetărească va oferi puncte de observaţie deosebit de utile scriitorului de mai târziu.
       Pentru a-şi asigura continuitatea studiilor primeşte postul de impiegat de birou la Primăria municipiului Bucureşti, apoi custode la Biblioteca municipală, înfiinţată în 1937 şi condusă - în primul an al întemeierii - de Pompiliu Constantinescu.
       În 1941 devine membru al Societăţii Scriitorilor Români.
       Între 1942-1944 face parte din conducerea publicaţiei "Dacia rediviva".
       În vara anului 1944, la Cîmpulung-Muscel scoate revista de divertisment literar "1944". Împreună cu Vlaicu Bîrna, C. N. Negoiţă şi Rainer Biemel redactează cotidianul "Câmpia Libertăţii" (din care au apărut numai patru numere). Dar, activitatea sa publicistică rămâne secundară faţă de cele două lucrări: romanul "Adolescenţii de la Braşov" consemnat şi de George Călinescu în monumentala "Istorie a literaturii române", roman scris "în cerdacul casei părinteşti, în sat dobrogean, la Viişoara" şi volumul "Sunt frate cu un fir de iarbă", o carte de meditaţie ce aminteşte de poemele lui Rabindranath Tagore.
        După 1944 a colaborat la "Lumea" (direcţia G. Călinescu), "Flacăra", "Viaţa românească", "Contemporanul", "Gazeta literară", "Tribuna", "Steaua", "Secolul 20". Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A făcut parte din diferite delegaţii ale scriitorilor români în Jugoslavia, Bulgaria, Rusia, Suedia şi Norvegia.
       Aproape zece ani a fost secretar de presă la Direcţia Presei, iar pentru puţin timp a ocupat postul de secretar de redacţie la revista "Călăuza bibliotecarului".
       Ulterior se consacră activităţii de traducător şi stilizator. Datorită lui cunoaştem producţiile literare ale sriitorilor Erskine Caldwell, Paul Feval, Nikos Kazantzakis. Artur Lundkvist.
       O lucrare meritorie este studiul monografic "Costahe Negri", întocmit pe baza unei documentaţii complete. Pe lingă personalitatea lui Negri, fruntaş al luptei pentru Unire şi pentru reforme democratice, lucrarea este şi o reuşită caracterizare a epocii, a frămîntărilor politice şi sociale ale veacului trecut.

Constanţa Călinescu, Ion Faiter
Dimensiunile unor vocaţii
Constanţa [Biblioteca Judeteană Constanţa], 1979
p. 345-347