IOAN D. CHIRESCU
(1889 - 1980)


       "Dorinţa mea ca şi a tuturor oamenilor cinstiţi din lumea întreagă este să avem o pace deplin asigurată, pentru că numai astfel se poate munci şi crea rodnic în toate domeniile, cu atât mai mult în cel al artei.
       Mă leg ca şi de azi înainte să cânt mereu cu poporul."

IOAN D. CHIRESCU


       Ioan D. Chirescu se naşte la 5(18) ianuarie 1889 la Cernavoda în familia preotului şi învăţătorului Dimitrie Chirescu, cărturarul care a luptat pentru răspândirea slovei româneşti în sânul populaţiei dobrogene, ajungând inspector al şcolilor de pe malul drept al Dunării.
       Şcoala primară o urmează la Cernavoda. Se înscrie apoi la liceul Sf. Sava din Bucureşti şi după doi ani trece la Seminarul Central. în 1910, luându-şi diploma de absolvire a seminarului, se înscrie la Facultatea de Teologie. Concomitent urmează conservatorul, unde îşi continuă pregătirea muzicală începută cu profesorii Dimitrie Teodorescu şi I. Popescu-Pasărea.
       Fiind student, în timpul vacanţelor a păstrat legătura cu viaţa muzicală din oraşul său natal, făcând parte din ansamblul coral înfiinţat la Cernavoda în 1907.
       În perioada 1914-1916, Ioan D. Chirescu suplineşte, la Conservator, catedra de teorie şi solfegii a maestrului său Dimitrie G. Kiriac.
       La intrarea României în război, Ioan Chirescu plecă pe front. Într-un sat din Moldova, în faţa Muncelului, după bătălia de la Mărăşeşti, compune una din cele mai populare creaţii ale sale, Mama, pe versurile învăţătorului Gh. Roiban, tipărite într-o foaie pentru front sub titlul "În repaus".
       După război, pentru scurt timp, suplineşte la Conservatorul din Iaşi catedra de teorie şi solfegii a profesoarei Sofia Teodoreanu, apoi timp de 4 ani îl găsim profesor la Fălticeni, unde ca dirijor al corului interşcolar organizat de el, obţine numeroase succese şi premiul I la Concursul organizat de "Tinerimea română" pe întreaga ţară.
       Se transferă la Liceul Gh. Şincai din Bucureşti în locul compozitorului Ionel Brătianu decedat.
       Pentru completarea studiilor pleacă în 1922 la Paris, ca dirijor al corului Capelei române şi se înscrie la Schola Cantorum. Împreună cu membrii corului şi cu concursul prietenilor români din Paris printre care se numărau Th. Rogalski, Constantin Bobescu, Mihail Vulpescu, Constantin Stroescu şi alţii, înfiinţează asociaţia corală "Hora" cu care dă numeroase concerte de muzică corală românească, mult apreciate de publicul parizian.
       În 1928, Chirescu ocupă prin concurs catedra lui D. Kiriac de teorie şi solfegii de la Conservator şi preia şi conducerea asociaţiei corale Carmen.
       Pentru meritele sale i s-au acordat titlurile de "Laureat al Premiului de Stat" şi "Artist al Poporului".
       În bogata sa activitate creatoare se includ lucrări pentru ansamble corale, cântece pentru copii, şcolari şi tineret, piese instrumentale etc.
       Cântecele sale de masă, dintre care Măreţ pământ al patriei iubite, Cântecul partizanilor păcii, Sub al păcii stindard, Dobrogea de aur etc. sunt expresia directă a unei forţe mobilizatoare, iar opera lui e străbătută de puterea de viaţă.

Constanţa Călinescu
Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească
Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969
p. 57-58