GRIGORE SĂLCEANU
(1901 - 1980)


"Am scris visând la focul de rubin
Privind pe geam a valurilor creste,
Când marea clocotind părea că este
Rostogolirea lanţului alpin".

SIMION MEHEDINŢI


       Grigore Sălceanu se naşte la 23 aprilie 1901 la Galaţi, în familia meseriaşului Nicolae Sălceanu.
       Cursul primar îl face la Galaţi. Primele clase secundare le face la Liceul "Vasile Alecsandri" din Galaţi, apoi la Liceul "Spiru Haret" din Tulcea.
       În cursul superior trece la Liceul "Mircea cel Bătrîn" din Constanţa.
       În 1922 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie la Universitatea din Bucureşti, având ca profesori de limbă şi literatură franceză pe Charles Drouhet şi Joseph Charles.
       În timpul facultăţii frecventează cenaclul literar condus de Mihail Dragomirescu.
       Şi-a desăvârşit studiile la Paris, la Sorbona, urmând la cursurile profesorilor Gustave Michaud, Daniel Mornet, André Le Breton, Ferdinand Brunot.
       Întors la Constanţa este numit profesor la Liceul "Mircea cel Bătrîn" la care fusese elev şi este titularul catedrei de limbă franceză.
       În 1936 întemeiază la Constanţa cenaclul literar pe care-1 conduce 20 de ani, îndrumând tinerele talente dobrogene.
       Colaborează la Analele Dobrogei, Convorbiri literari. Ritmul vremii, Salonul literar, Făt Frumos, Universul literar etc. Pentru traducerile din lirica franceză primeşte "Premiul de poezie al Institutului de literatură" în 1925. premiul de poezie "Ioan N. Roman" pentru poemul Bairamdede în 1934, premiul de poezie "Adamachi", decernat de Academia Română, pentru poemul Fata de împărat în 1943.
       Grigore Sălceanu este cunoscut şi ca dramaturg.
       Până acum s-au jucat două din piesele sale cu subiect de istorie literară : Ovidius - cu prilejul sărbătoririi bimileniului "Ovidiu" şi Hyperion - viaţa romanţată a luceafărului poeziei româneşti, Mihail Eminescu, pusă în scenă cu prilejul comemorării sale.

Constanţa Călinescu
Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească
Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969
p. 281-282