GRIGORE ANTIPA
(1867-1944)


       „Ceea ce caracterizează opera biologică şi economică a lui Antipa este perfecţia raţionamentului său ştiinţific şi metoda ale căror cele mai bune mărturii sunt organizările sale.
       Înlăturând orice ipoteză, nebazându-se pe nici o teorie pe care să n-o fi aprofundat şi experimentat, el a imprimat la tot ce a produs pecetea acestei solidităţi ştiinţifice care conferă operelor nemurirea”.

L. MRAZEC


       S-a născut la Botoşani, la 10 decembrie 1867.
       Şcoala primară o face la Institutul Mărgineanu din Botoşani. Îşi continuă studiile la Institutul Academic din Iaşi (mai târziu Institutele Unite), una din cele mai bune şcoli secundare din acea vreme. Liceul îl dă particular cu profesorii Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Alexandru Lambrior.
       În 1885 se înscrie la Universitatea din Iaşi - Facultatea de Ştiinţe naturale. Pleacă apoi la Jena şi se înscrie la Facultatea de filozofie, câştigând datorită inteligenţei şi seriozităţii sale simpatia profesorilor şi colegilor.
       Lucrează 6 luni la o staţiune zoologică de la Villefrance-s-Mer, apoi face cercetări la Staţiunea biomarină de la Helgdaud.
       În 1891 îşi trece doctoratul la prof. Haeckel, cel mai strălucit naturalist după Darwin, cu menţiunea „suma cum laude” şi lucrează la staţiunea zoologică de la Neapole.
       În 1892 se reîntoarce în ţară şi în 1893 e numit director al Colecţiilor zoologice, primind paralel şi o funcţie de conducere în administraţia Pescăriilor Statului. Dispunând de un climat favorabil, savantul îşi intensifică cercetările muzeologice şi hidrobiologice piscicole. Întreprinde o expediţie de 9 luni în Marea Neagră, adunând un bogat material.
       În 1897 este numit administrator general şi apoi inspector general al Pescăriilor Statului, reglementând organizarea, administrarea şi exploatarea pescăriilor Statului.
       În 1906 se construieşte la Bucureşti, Muzeul zoologic unde îşi expune colecţiile formate din cele mai curioase exemplare ale regnului animal: plante, fosile, preparate anatomice, mulaje.
       Începe lucrările sale de cercetare în Delta Dunării - care au ca rezultat publicarea studiului Regiunea inundabilă a Dunării.
       Participă în 1911 la Congresul internaţional de Pescărie de la Roma, în 1927 la Congresul internaţional de Zoologie de la Budapesta şi în 1931 la Congresul internaţional de Agricultură şi Pescuit de la Paris. În tot acest timp ţine numeroase discursuri, alcătuieşte programele diferitelor concursuri, scrie lucrări: Pescăria şi pescuitul în România, Problemele evoluţiei poporului român, Câteva probleme ştiinţifice şi economice privitoare la Delta Dunării, Îndiguirea regiunii inundabile a Dunării.
       În 1932, Muzeul zoologic se transformă în Muzeul naţional de istorie naturală, primind numele fondatorului.
       Spre sfârşitul vieţii publică două mari lucrări: Marea Neagră (Vol. 1. Oceanografia, Bionomia şi Biologia generală) şi Valorificarea stufăriilor din Delta Dunării.
       La 9 martie 1944 dr. Antipa moare în urma unui atac de anghină pectorală.
       Grigore Antipa şi-a legat pentru totdeauna numele de ştiinţele biologice, lucrările lui având un răsunet considerabil în toată lumea. El este întemeietorul şcolii române de hidrobiologie şi ihtiologie, este unul din creatorii muzeologiei moderne.
       În cadrul aniversărilor U.N.E.S.C.O. din 1967, s-a sărbătorit 100 de ani de la naşterea savantului român.

Constanţa Călinescu
Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească
Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa], 1969
p. 191-192