Interviu cu scriitorul Petar Tchouhov, coordonatorul activităților culturale de la Biblioteca Orășenească din Sofia (Bulgaria)
Amelia Stănescu: Petar Tchouhov, am avut ocazia să ne cunoaștem în anul 2010, în Ungaria, la Festivalul Internațional de Haiku de la Pécs, am ținut legătura de atunci, ne-am regăsit la festivaluri internaționale de poezie în România, mi-ați oferit un interviu pe care l-am publicat în volumul „Metafora de urgență” (Editura „Zona Publishers”, Iași, 2014), dar atunci, în acel dialog, ne-am axat cu precădere pe latura dvs. artistică. De data aceasta, având în vedere faptul că veniți la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța nu doar în calitate de scriitor, ci și de bibliotecar cu ani buni de experiență, discuția noastră de azi va conduce cititorul în zona biblioteconomiei și a activităților culturale derulate în bibliotecile publice. O vom lua cu începutul: Petar Tchouhov, cum s-a concretizat acest destin profesional – când ați devenit bibliotecar și care a fost contextul cultural ce v-a determinat să lucrați la bibliotecă?
Petar Tchouhov: Este amuzant, dar din moment ce mama și tatăl meu au lucrat amândoi la Biblioteca Națională și s-au cunoscut și s-au îndrăgostit acolo, îmi place să glumesc spunând că sunt șanse mari să fi fost conceput undeva în depozitele de cărți ale bibliotecii. Deși amândoi s-au mutat ulterior să lucreze în altă parte – mama mea pentru Institutul de Educație, tatăl meu pentru Radioul Național – pot spune, cu siguranță, că dragostea mea pentru biblioteci este moștenită. Când eram mic, părinții mă duceau adesea cu ei la serviciu, mai ales în vacanțele școlare de vară și de iarnă, iar eu am crescut cu benzi desenate mai întâi, apoi cu cărți, undeva în jurul acestor depozite de cărți. Am absolvit Facultatea de Biblioteconomie, apoi am absolvit Sociologie la Universitatea din Sofia, dar până la urmă am început să lucrez ca bibliotecar – mai întâi la Biblioteca Națională, iar mai târziu la Biblioteca Orășenească din Sofia.
A.S.: În ce an ați început să lucrați la Biblioteca Națională din Sofia și apoi cum de s-a produs transferul către Biblioteca Orășenească?
P.T.: Am început să lucrez la Biblioteca Națională în 1992 și am lucrat până în 2006, când am decis să plec, deoarece aveam prea multe angajamente ca muzician și poet – înregistrări de studio, concerte, evenimente literare – și a trebuit să fiu departe de muncă, adesea. La începutul anului 2015 însă, am fost invitată de noul director al Bibliotecii Orășenești din Sofia, Iulia Tsinzova, cu care lucrasem la Biblioteca Națională, să încep să-mi organizez propriile evenimente în noul Club Literar, iar de la 1 februarie 2016, am fost deja numit într-un post permanent.
Petar Tchouhov. Foto Yasin Alsbey
A.S.: Firește că pentru dvs. ca artist, a vă ocupa de activități culturale este cea mai potrivită meserie, probabil nici nu o percepeți ca pe o meserie, pentru că vă place ceea ce faceți. Actualmente, coordonați Clubul de literatură din cadrul Bibliotecii orășenești din Sofia. Vorbiți-ne, vă rog, despre activitățile culturale pe care le manageriați acolo.
P.T.: Obiectivul nostru principal este să punem în legătură cititorii cu bogatul fond de carte al bibliotecii prin contact live cu autorii, traducătorii, editorii și toți cei implicați în crearea și promovarea cărții. În prim plan sunt cele trei proiecte: „Poetul lunii”, „Prozatorul lunii” și „Traducătorul lunii”.
Seria „Poetul lunii” a fost creată ca urmare a observației (ceea ce desigur nu este surprinzător) referitoare la cărțile de poezie care nu se citesc foarte mult în bibliotecă, iar poeții sunt lăsați în umbra scriitorilor de ficțiune. Scopul este de a atrage atenția cititorilor asupra lor, cu înțelegerea clară, desigur, că e dificil să se ajungă la popularitatea prozatorilor. Această inițiativă se dovedește un succes, iar evenimentele câștigă fani și vizitatori în mod continuu. Poetul ales al lunii este prezentat în mai multe moduri:
- În secția „Servicii” de la etajul doi al bibliotecii se realizează o vitrină cu cărțile autorului, se montează un afiș cu fotografia acestuia și biografia lui.
- Cărțile sale sunt recomandate cititorilor.
- La o anumită dată a lunii, are loc o prezentare a poetului selectat cu participarea criticilor, actorilor, muzicienilor, în funcție de dorința autorului.
- În urma unui parteneriat cu Radioul Naţional sau cu Televiziunea națională, fiecare poet este invitat la un interviu într-unul din programele specializate din cursul lunii respective.
După succesul inițiativei „Poetul lunii”, a fost creată o nouă serie – „Prozatorul lunii”. Autorii selectați sunt prezentați în bibliotecă printr-o vitrină de cărți recomandate cititorilor, sunt invitați la o emisiune la Radioul Național sau la TV și, bineînțeles, organizăm lectura publică la o anumită dată.
Nu este un secret pentru nimeni că numele autorilor sunt cunoscute, dar numele traducătorilor rămân în umbră. Pentru a corecta măcar într-o oarecare măsură această nedreptate și pentru a trezi curiozitatea cititorilor față de cei care au făcut posibilă cunoașterea cărților preferate ale autorilor străini în limba bulgară, a fost creată seria „Traducătorul lunii”. Această inițiativă s-a dovedit de un mare succes în rândul scriitorilor și literaților, precum și în rândul publicului larg al cititorilor. Se pare că traducătorii au o mulțime de lucruri interesante de spus – nu numai despre provocările cu care se confruntă în munca lor dificilă, ci și despre o mare parte din autorii pe care i-au tradus și pe care în multe cazuri îi cunosc personal.
Proiectul „Graficianul lunii” își propune să prezinte cititorilor creatorii care se află în spatele aspectului unei cărți și sunt adesea principalul motiv pentru care cititorii o folosesc. Evenimentele sunt combinate cu expoziții ale cărților graficienilor invitați.
Una dintre cele mai interesante inițiative ale Clubului literar este proiectul „Duelurile poetice”, al cărui obiectiv principal este confruntarea diferențelor, cunoașterea reciprocă a autorilor și a publicului diferit. O încercare de a depăși „receptarea defectuoasă” din literatura bulgară modernă. Intervin doi poeți și doi critici, iar rolul activ al publicului creează condiții pentru un eveniment mai dinamic și pentru spargerea cadrelor tradiționale caracteristice lecturilor literare. Duelurile de poezie se desfășoară în 4 runde:
Prima rundă – fiecare dintre cei doi poeți prezintă în 10 minute ce consideră mai valoros din poezia sa;
Runda a II-a – fiecare dintre cei doi are 10 minute pentru a-și discredita adversarul, prezentând publicului lucrările sale slabe, în opinia sa.
După a doua rundă, cei din public propun un cuvânt sau o expresie ca subiect de improvizație. Propunerile scrise pe foi de hârtie sunt adunate într-o pălărie, din care moderatorul trage una, iar acesta este subiectul pe care îl abordează poeții timp de 20 de minute. În acest timp are loc Runda a III-a, în care criticii au fiecare câte 10 minute pentru a-și apăra poetul și pentru a „ataca” adversarul.
În final, runda a IV-a – 5 minute pentru fiecare poet pentru a citi poezia nou scrisă pe tema stabilită de public.
Publicul votează după fiecare rundă poetul sau criticul preferat pe fișe distribuite în avans, iar rezultatele sunt scrise pe o tablă, fără să se știe ce numere se referă la cine. Poetul și criticul câștigători sunt anunțați la final, după ce au fost strânse rezultatele votului. La sfârșitul întâlnirii, se împart diplome de participare și premii în cărți câștigătorilor, dar și celorlalți participanți.
O altă inițiativă care a fost bine primită este proiectul „Serile editorilor”. Scopul este de a oferi editurilor mai mici posibilitatea de a se prezenta cititorilor cu autorii și traducătorii lor, dar și prin poveștile editorilor înșiși despre dificultățile, realizările și planurile de viitor. În timpul evenimentului, cărțile editurii sunt vândute cu reducere, iar fiecare editor își donează producția către fondul bibliotecii. Proiectul nu are o periodicitate anume, de obicei se folosește ca ocazie lansarea unei cărți sau a mai multora de la o anumită editură.
Desigur, multe cărți recent publicate sunt prezentate în Clubul literar al Bibliotecii Orașului Sofia, dar din moment ce unul dintre obiectivele principale ale activității bibliotecii este acela de a ajunge la un public tânăr cât mai numeros, de a atrage tinerii cititori, o parte importantă este prezentarea cărților de debut în proiectul „Debuturi” la Biblioteca Orăşenească. De asemenea, nu are o periodicitate anume, iar evenimentele au loc cu ocazia apariției primelor cărți ale tinerilor autori. Lansările de carte aduc laolaltă muzicieni, actori și scriitori consacrați și personalități culturale, ajutând la extinderea conexiunilor dintre generații și arte.
O altă modalitate de stabilire a relației dintre tinerii autori și cititori este colaborarea Clubului Literar de la Biblioteca Orășenească Sofia cu diverse cluburi literare studențești și de tineret. Unele dintre ele țin propriile adunări în sălile de lectură ale bibliotecii, iar în Clubul literar își prezintă periodic opera prin sesiuni de lecturi publice.
Clubul literar al Bibliotecii Orașului Sofia a creat și un proiect pentru a onora memoria poeților bulgari moderni care nu mai sunt în viață. Se numește „Memorie poetică” și ideea este de a organiza evenimente cu diverse ocazii – aniversari, sărbători, lansări de cărți – cu participarea scriitorilor, poeților, muzicienilor, actorilor.
Biblioteca Orășenească Sofia și Centrul PEN din Bulgaria au un acord de cooperare, în urma căruia Clubul Literar găzduiește în mod regulat prezentări ale autorilor care sunt membri ai clubului, precum și lecturi publice, unele dintre ele cu participare internațională.
Seria „Media literară” este una dintre inițiativele care vizează prezentări ale ziarelor și revistelor literare contemporane care sunt publicate online și pe hârtie – atât cele active, cât și cele deja dispărute – la Clubul literar.
Una dintre cele mai semnificative inițiative ale Clubului Literar al Bibliotecii Sofia este organizarea Forumului Internațional Haiku din Sofia (împreună cu Clubul Haiku Sofia), până acum cu două ediții – în 2016 și 2017, dintre care prima a fost susținută de Programul cultural finanțat de Consiliul Municipal. Forumul a reunit distinși poeți de haiku și cunoscători ai celei mai scurte forme poetice din Bulgaria și din străinătate și a inclus un concurs de haiku „Haiku-ul meu pentru Sofia” (2016) și pe o temă liberă (2017), o conferință internațională „Haiku-ul în mediul urban” (2016) și „Haiku: realitate și reflecție” (2017), lecturi, expoziții, spectacole muzicale, demonstrație de sumi-e (o tehnică de pictură japoneză), precum și plimbări haiku cu scriere de poezii haiku prin locurile emblematice ale capitalei. Primul forum internațional de haiku a fost, de asemenea, însoțit de o antologie bilingvă (bulgară și engleză) cu lucrări ale participanților.
Clubul literar al Bibliotecii Orașului Sofia se implică activ și în organizarea campaniei cu tradiție „Biblioteca verde”, care se desfășoară din 2015 anual, în lunile de vară. În diferite parcuri ale capitalei, în fiecare weekend, este oferit un bogat program poetic și muzical, la care participă unii dintre cei mai populari poeți bulgari contemporani, precum și tineri autori. Cărțile lor achiziționate de bibliotecă sunt oferite publicului cu autograf împreună cu carduri gratuite de cititor pentru un an.
A.S.: „Poetul lunii”, „Prozatorul lunii”, „Traducătorul lunii”, „Graficianul lunii” – să înțeleg că aceste proiecte se derulează simultan lună de lună? Poeți și prozatori sunt mulți, nu ar fi greu de invitat câte unul pe lună, dar traducători sau graficieni de carte invitați lunar, nu e cam dificil de găsit? Cam câte activități culturale au loc în medie, pe parcursul unei luni, la Biblioteca Orășenească din Sofia?
P.T.: Aveţi dreptate! Ne propunem să organizăm aproximativ 4-5 evenimente pe lună la Clubul literar, susținând în principal „Poetul lunii”, „Prozatorul lunii” și „Traducătorul lunii”. Evenimentele seriei „Graficianul de carte al lunii” au loc mai rar, deoarece sunt legate și de pregătirea unei expoziții, așa cum am menționat deja și, într-adevăr, nu sunt atât de mulți reprezentanți semnificativi ai acestei profesii. În toamna anului trecut, am creat și o nouă serie care a câștigat rapid popularitate – „În căutarea poeziei pierdute” (un fel de parafrazare a titlului celebrei opere a lui Marcel Proust À la recherche du temps perdu) – seri literare ale autorilor care și-au început călătoria creativă ca poeți, dar apoi au trecut la un alt gen sau genuri în care s-au stabilit. Publicul lor poate percepe mai greu „transgresiunile” lor și probabil vor fi curioși să știe dacă își continuă în secret activitățile poetice sau au terminat de mult cu aceste „greșeli de tinerețe”. Până acum reușim să menținem proiectul acesta lunar, să vedem cât timp putem găsi scriitori care să îndeplinească cerința.
A.S.: Îmi place foarte mult ideea „Duelurilor poetice”, mă gândesc să o aplicăm și noi la Constanța, poate cu mici modificări, inclusiv în denumire: „Duelul poeților”… Ceea ce consider extrem de important, și vă felicit pentru lucrul acesta, este implicarea activă, coparticiparea publicului, consumatorilor de literatură, la derularea proiectului, în evaluarea cărților și a operei poeților invitați – cititorii care își exprimă instant preferințele, dând „verdicte”, acordând sau nu „voturile” pentru poeții invitați la eveniment. Nu au existat situații delicate când, să spunem, un poet invitat nu a primit aprecierile pe care și le-ar fi dorit și a pierdut „duelul”?
P.T.: În general, majoritatea participanților realizează că aceasta nu este o competiție reală, ci mai degrabă un joc, o performanță, al cărei scop este să implice și să captiveze publicul și nu consideră pierderea ca o evaluare a calităților lor de autori, dar într-adevăr de una sau două ori s-a întâmplat contrariul – pasiunile s-au încins, și chiar, odată, cei doi poeți s-au amenințat reciproc cu agresiune fizică. Cu toate acestea, se întâmplă ca autorii invitați să refuze să participe tocmai pentru că nu vor să se expună pericolului de a pierde, crezând că acest lucru le-ar afecta prestigiul.
A.S.: Câți utilizatori activi are Biblioteca Orășenească din Sofia și cine sunt utilizatorii fervenți?
P.T.: Avem peste 100 000 de cititori înregistrați care au crescut în ultimii ani, dintre care jumătate sunt tineri cu vârsta de până la 28 de ani și avem aproape jumătate de milion de vizite pe an. Cei mai activi cititori sunt școlarii, studenții și pensionarii. De asemenea, mulți scriitori, cercetători și personalități culturale vin frecvent să lucreze în bibliotecă sau să împrumute cărți pentru a le lua acasă.
A.S.: Ați pomenit un pic mai devreme de „carduri gratuite” pentru cititori. Există o taxă pentru publicul care frecventează Biblioteca Orășenească din Sofia?
P.T.: Da, există. Taxa anuală este de 8 leva bulgărești (4 euro) pentru adulți, 5 leva (2,50 euro) pentru școlari și pensionari și gratuit pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, oferim carduri de membru gratuit în zilele de sărbători speciale și când avem anumite activități, precum „Biblioteca verde”, după cum am menționat.
A.S.: Câți bibliotecari activează în cadrul compartimentului consacrat activităților culturale?
P.T.: Eu sunt cel care se ocupă în principal de evenimentele literare. Mai sunt doi oameni în acest departament, ei se ocupă mai ales de celelalte activități culturale precum expoziții, evenimente muzicale, sărbători speciale. Suntem susținuți și de cei de la departamentul de relații publice, iar pentru suport tehnic ne bazăm pe cei de la departamentul de tehnologia informației.
A.S.: Biblioteca are o revistă proprie?
P.T.: Din păcate, nu avem o revistă, dar avem o editură și publicăm cărți despre orașul nostru, despre colecțiile noastre de cărți și, de asemenea, cărți legate de unele dintre activitățile noastre. De exemplu, după cum am menționat, după primul Forum Internațional de Haiku din Sofia am publicat o antologie bilingvă (bulgară și engleză) cu lucrări ale participanților. De asemenea, am publicat o carte de poezie cu poeme ale participanților la Concursul de poezie „Tinere Metafore” adresat școlilor din Sofia pe care l-am organizat.
A.S.: Biblioteca Orășenească din Sofia are pagină de Facebook, de Instagram, Tik-Tok?
P.T.: Avem un site https://www.libsofia.bg/ și ne puteți găsi și pe facebook https://www.facebook.com/stolichna.biblioteka, pe Instagram https://www.instagram.com/stolichnabiblioteka/ , pe X https://x.com/sofialibrary și pe youtube https://www.youtube.com/channel/UCmZ91V65Q_o8lNEjfgqr41Q. Încă nu suntem pe Tik-Tok.
A.S.: Venirea dvs. la Constanța, în data de 10 ianuarie 2025, are ca deziderat inițierea unui protocol de colaborare între Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța și Biblioteca Orășenească Sofia. Cum vedeți dvs. această înfrățire și ce propuneri ați avea în privința activităților culturale pe care le-am putea desfășura în parteneriat?
P.T.: Cel mai simplu pas posibil este să facem schimb de experiență – văd deja cum am putea implementa unele dintre inițiativele bibliotecii dumneavoastră în strategia noastră culturală. De exemplu, îmi place foarte mult să sărbătoresc un anumit poet printr-un eveniment în care cititorii bibliotecii, în special elevii de școală, citesc poeziile lor preferate și discută despre poezia lui. Mă refer la evenimentul planificat de dvs., dedicat poetului Ion Minulescu. Acest tip de eveniment s-ar încadra perfect în strategia noastră de a atrage mai mulți cititori tineri la activitățile bibliotecii și ar dinamiza sărbătorirea aniversărilor celebrilor noștri poeți. De asemenea, este posibil sărbătorirea comună a marilor scriitori din cele două țări ale noastre, schimbul de cărți, vizitarea reciprocă a bibliotecilor făcută de scriitorii bulgari și cei din județul Constanța. Îmi doresc foarte mult ca cei care vor fi câștigătorii Campionatului nostru de Poezie Tânăra Metaforă adresat școlilor din Sofia, care va ajunge anul acesta la a treia ediție, să vă viziteze și să cunoască elevi care scriu și ei poezie, apoi să ne viziteze și copiii de la școlile constănțene. Crearea de legături literare între tinerii scriitori din Constanța și cei din Sofia mi se pare un element foarte important al schimburilor culturale – unii dintre acești tineri ar putea să-și arate interesul și să studieze limba bulgară, respectiv limba română la universități și să devină ulterior traducători. Este evident că avem nevoie de o mai bună cunoaștere reciprocă a literaturilor noastre și, prin urmare, de mai mulți traducători și cercetători. Cooperarea dintre cele două biblioteci ne va oferi și posibilitatea de a aplica împreună pentru proiectele Uniunii Europene, ceea ce este foarte important, deoarece bibliotecile noastre au, în general, resurse financiare foarte limitate.
A.S.: Vă mulțumim frumos, Petar Tchouhov, în primul rând pentru vizita pe care ne-o veți face pe 10 ianuarie 2025, apoi pentru toate lucrurile interesante pe care ni le-ați transmis despre activitățile culturale de la Biblioteca Orășenească din Sofia și, nu în ultimul rând, pentru prietenia pe care ne-o acordați și susținerea în vederea semnării protocolului de colaborare pe care îl vom încheia între cele două instituții de cultură. Vă rugăm să transmiteți directorului Bibliotecii Orășenești din Sofia, doamna Iulia Tsinzova, salutul nostru călduros, precum și prețuirea și respectul pe care vi le purtăm. Vă felicităm pentru paleta largă de evenimente extrem de atractive și pertinente pe care Biblioteca Orășenească din Sofia le organizează. Îmi doresc să avem o colaborare îndelungată, cu multe proiecte de succes realizate împreună!
P.T.: Vă mulțumesc dumneavoastră și echipei dumneavoastră pentru oportunitatea de a vă vizita biblioteca și de a participa la acest eveniment foarte interesant și, de asemenea, pentru oportunitatea de a stabili o cooperare între cele două biblioteci ale noastre. Și personal dvs., doamnă Stănescu, pentru că ați tradus poezia mea în limba română și m-ați ajutat la publicarea ei în aceste frumoase reviste! De asemenea, vreau să-i mulțumesc domnului Ovidiu Dunăreanu pentru publicarea poeziilor mele în revista pe care o conduce!
Interviu realizat de Amelia Stănescu, managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, în zilele de 4 și 5 ianuarie 2025