Revista „Arhiva Dobrogei”. Recomandări din publicațiile periodice

31.01.2020 Ionuț Druche

Rubrica „Recomandări din publicațiile periodice” ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța intră în cel de-al doilea an de existență. După cum aminteam în primul articol din cadrul acestei rubrici, printre colecțiile aflate în patrimoniul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța se numără și publicații periodice, care sunt puse la dispoziția oricărui utilizator. Publicațiile periodice sunt românești sau străine, iar temele pe care le abordează sunt din cele mai diverse. Astfel, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța își propune să vină în întâmpinarea utilizatorilor ei, prin prezentarea pe pagina web, a unor publicații periodice, sau a unor teme care se regăsesc în cuprinsul acestora.

Pentru astăzi vă propunem „Arhiva Dobrogei. Revista Societății pentru cercetarea și studierea Dobrogei”, care a văzut lumina tiparului în anul 1916 (Volumul I.), în anul 1919 (Volumul II cu nr. 1, nr. 2 și nr. 3-4) și în anul 1920 (Volumul III, nr. 1). Revista a fost coordonată de profesorul, arheologul și numismatul Constantin Moisil, tatăl renumitului matematician, Grigore Moisil, și de profesorul și cercetătorul Constantin Brătescu.

„Arhiva Dobrogei” este o publicație care abordează subiecte de arheologie și numismatică, istorie și etnografie dobrogeană, prin care Constantin Moisil a vrut să facă mai bine cunoscute problemele cu care Dobrogea și dobrogenii se confruntau în acea vreme.

În cuvântul de deschidere al revistei, Constantin Moisil descrie motivele care l-au determinat să înființeze o Societate pentru cercetarea și studierea Dobrogei:

Sunt treisprezece ani de când am încercat pentru întâia oară înființarea unei societăți care să aibă de scop cercetarea și studierea Dobrogei. Eram atunci director al liceului din Tulcea și în urma numeroaselor călătorii ce făcusem mai mulți ani de-a rândul în toate părțile acestei provincii, cât și din studiile ce întreprindeam, ajunsesem să îmi dau seama de importanța cu totul escepțională, ce are această regiune pentru țara și neamul nostru întreg, pe cum și pe netemeinicia multor păreri ce circulau asupra ei, nu numai în public, dar și în cercurile cari trebuiau să fie mai bine informate.

Constantin Moisil, fondatorul Societății pentru cercetarea și studierea Dobrogei

(…) Anul 1913 a fost pentru Dobrogea de o importanță capitală, deoarece partea ei sudică, ruptă prin tratatul de la Berlin, a fost din nou alipită și întreaga provincie ce se chema în antichitate Scythia Minor a intrat în stăpânirea urmașilor lui Mircea cel Bătrân, vechiul Domn al acestui ținut. Dar, în același timp și pretențiile nedrepte asupra ei, ale unor vecini, începuseră să se manifesteze cu mai multă tărie decât oricând. Mi s-a părut atunci momentul cel mai potrivit să încerc din nou înființarea unei societăți pentru studierea Dobrogei, în credința că lucrurile ce le vor publica membrii ei, de o parte vor lămuri opinia publică și cercurile conducătoare asupra importanței vitale ce are pentru noi această regiune, de altă parte vor oferi bărbaților noștri de stat arme puternice pentru susținerea drepturilor ce avem asupra ei”.

La rândul lui, în cuvântul de deschidere al revistei, profesorul Constantin Brătescu, este la fel de entuziast în ceea ce privește bogăția de informații pe care o poate oferi Dobrogea, în orice domeniu ar fi cercetată, numind acest ținut „un pământ al făgăduinței”:

Culegeri de folklor și studii de etnografie dobrogeană sunt păsări rare în țara noastră. Și totuși, din acest punct de vedere, ca și din multe altele, Dobrogea e un pământ al făgăduinții. În geologie, în geografie, în arheologie, ea a răsplătit și va răsplăti din belșug pe harnicul cercetător, setos de a descoperi tainele acestui pământ, precum și trecutul istoric al fragmentelor de omenire ce îl locuesc. Măsurătorile antropologice ale lui Eugene Pittard asupra mozaicului de naționalități din acest colț al României, ne-au arătat că și în această privință omul de știință are un câmp bogat de experiență, fiindcă pe un spațiu relativ mic, găsește îngrămădită o mare varietate de elemente. Ai uneori impresia că te afli într-un muzeu etnografic”.

Constantin Brătescu, coordonator al revistei „Arhiva Dobrogei”

Printre oamenii de cultură și cercetătorii care au semnat în „Arhiva Dobrogei” se numără și nume sonore: M. Ionescu – Dobrogianu, Ioan. N. Roman, Alexandru Arbore, Copacius Junior, Nicolae Cartojan.

Articole publicate în paginile revistei „Arhiva Dobrogei” (cota P I 963), precum: „Importanța strategică a Dobrogei”, „Câteva considerațiuni generale asupra Dobrogei și Deltei Dunării”, „Descrieri de călătorii în Dobrogea”, „Folklor dobrogean”, „Numismatica Dobrogei” etc., puteți citi în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța sau în Biblioteca Digitală de pe site-ul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, la adresa: https://bjconstanta.ro/arhiva-dobrogei/.

 

 

 

 

Leave a Reply