„Liutvid, un legendar voievod dobrogean”. Recomandări din publicațiile periodice

10.04.2020 Ionuț Druche

În nr. 1-2/1939 al revistei „Gânduri de la mare”, afltă în colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța la cota P I 771, Dimitar Nicolov Mincev, publicist de origine bulgară, născut la Constanța, în 1905, a publicat articolul „Liutvid, un legendar voievod dobrogean”.

Prin acest articol D. N. Mincev aduce în atenția cititorilor numele unui presupus voievod dobrogean, Liutvid, care este menționat într-un cântec bulgăresc, originar din localitatea Prilep, Macedonia. Cântecul „Jenibda Iva ot Meglena bâlgarsca voivoda” (Nunta lui Iva din Meglena, voievod bulgar) a fost publicat pentru prima la Constantinopol, în paginile ziarului bulgăresc „Țarigradschi Vestnic” (nr. 439/1859), dar D. N. Mincev a găsit poezia republicată în volumul „Bâlgarsca Starina” (Antichitatea bulgară), apărut la București, în 1865, sub semnătura lui Gh. Racovschi.

Cântecul vorbește despre nunta „ca din basme” a voievodului Iva, din orașul Meglena, guvernatorul Tesaliei, cu fiica regelui din Belometca, dar și despre condiția pe care voievodul Iva trebuia să o îndeplinească pentru a se căsători cu fiica regelui din Belometca. Astfel, voievodul Iva trebuia să aducă la nuntă 3000 de pețitori, „altfel se va întoarce fără cinste”. Neliniștit, Iva se sfătuiește cu mama lui, care îi spune să îi invite la nuntă pe țarul Șișman de la Vidin, pe Mirceta voievodul Orhidei și pe Liutvid voievodul Dobrogei, care vor veni fiecare cu câte 1000 de pețitori:

Apoi să te duci în Dobrogea cîmpoasă,

Acolo să-l inviți pe Liutvid voievodul,

Acesta să-ți fie cumnatul mai mic,

Și el va aduce o mie de pețitori.

Cei trei voievozi au venit la nuntă cu câte 1000 de pețitori, și drept mulțumire mireasa le-a oferit daruri: „Lui Liutvid îi dădu în dar / O sabie de Damasc, din fier”.

Plecând de la aceste versuri, D. N. Mincev se întreabă în articol dacă Liutvid a trăit cu adevărat în Dobrogea, și dacă da, în ce perioadă? După o cercetare a perioadei în care a trăit țarul Șișman de la Vidin, consideră că Liudvid ar fi putut să trăiască în Dobrogea „în jurul ultimelor două decenii ale sec. XIII, sau în primul pătrar al sec. XIV”. Dar, pentru a se lămuri mai bine, D. N. Mincev le scrie lui Nicolae Iorga și N. Picov, președintele Societății Istorice Bulgare, pentru a afla și opinia lor.

Răspunsul lui Nicolae Iorga este unul tranșant și care infirmă supoziția lui D. N. Mincev:

Scumpe d-le Mincev, Cântecul e desigur interesant. Dar e vorba de Liudevit (Ludovic) din Croația, cu un nume luat de la stăpânii franci. La Slavii din Apus și azi se întrebuințează acest nume. Primește, te rog, salutările mele.

În schimb, N. Picov, președintele Societății Istorice Bulgare, a susținut că deși afirmația lui Nicolae Iorga poate fi adevărată, totuși aceasta „nu se poate spune cu certitudine”:

Dragă d-le Mincev, Fapt este că Liutvid, ca voievod dobrogean, nu există în analele istorice. Aceasta însă nu se poate lua ca neîndoielnică.

Dar legătura și faptul amintirii ca voievod dobrogean, independent de nume, sunt lucruri însemnate și merită atenție. Dacă Liutvid este corespunzător principelui croat Liudevit din secolul al IX-lea, cum vede d. Prof. Iorga, nu este întra-devăr exclus, dar nu se poate spune cu certitudine.

Poate fi socotit și într-o vreme mai târzie. În orice caz e cert că literatura istorică dalmatină a influențat, la noi, și asupra cântecelor populare istorice, care au suferit în diferite vremuri schimbări și influențe ce nu întotdeauna și nu pe deplin sunt fructul creațiunii colective populare. În general, tratarea chestiunilor cu privire la elementele istorice în cântecele noastre populare, cere o atenție deosebită”.

În urma celor două răspunsuri primite, D. N. Mincev își încheie articolul cu câteva concluzii:

Din publicarea celor două scrisori-document, în primul rând observăm, după cum am arătat, că Liudvit, ca voievod dobrogean, n-a fost cunoscut până acum. În altă ordine de idei, nu se exclude faptul ca Liutvid să fie corespunzător persoanei principelui croat din secolul al IX-lea.

Prin influențe, inerente vieții spirituale a popoarelor din Europa balcanică, i s-ar fi dat, probabil, acestuia calitatea de voievod dobrogean. Se cunosc multe similare.

Posibilitatea acordării unei epoci mai târzie decât veacul al IX-lea, dă o anumită bază afirmării noastre cu privire la epoca în care a existat acest voievod dobrogean.

Cântecul este și rămâne interesant ca document, reprezentând o contribuție prețioasă pentru trecutul dobrogean. Am căutat în aceste însemnări, să readucem în discuție o problemă care se cere limpezită: A fost Liutvid voievod al Dobrogei? Rămâne în sarcina specialiștilor rezolvarea acestei probleme și importantă și plină de istorie”.

Mai multe articole publicate în „Gânduri de la Mare. Revistă culturală regională” (cota P I 771), puteți citi în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, după redeschiderea bibliotecii.

Sursă foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Ljudevit, Liudevit (Ludovic) din Croația

Leave a Reply