„Legenda fiului Pașei de la Babadag”. Recomandări din publicațiile periodice

20.11.2020  Ionuț Druche

Continuăm călătoria prin publicațiile aflate în Colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța cu „Legenda fiului Pașei de la Babadag”, culeasă din satul Sibioara, județul Constanța, „de la primul român născut între turci” de aici și publicată în revista „Gânduri de la Mare” (P I 771), An II, nr. 1-2, 1938.

Localitatea Babadag, județul Tulcea, se mândrește cu una din cele mai frumoase și vechi moschei din Dobrogea, Geamia Gazî Ali Pașa. Geamia, monument istoric și de arhitectură religioasă, ridicată în anul 1610,  poartă numele ctitorului ei, generalul Ali Gaza-Pașa. În vremea stăpânirii otomane din Dobrogea, pentru a putea urmări și coordona mai bine trupele militare în confruntările cu Imperiul Rus, reședința pașei dobrogene, care era și generalul armatei, a fost mutată la Babadag, de la Silistra. Ajuns la Babadag, generalul Ali Gaza-Pașa a ridicat moscheea care îi poartă numele și în curtea căreia a fost înmormântat. În interior se află unele dintre cele mai frumoase decorațiuni sculptate în lemn din zona europeană și covoare persane vechi de sute de ani aduse din Turcia.

La fel ca în jurul oricărui personaj istoric important, și de generalul Ali Gaza-Pașa au rămas legate legende, iar una se referă la astuparea intenționată a râului Casimcea, după ce în el s-ar fi înecat singurul său băiat.

În vremea turcului izvorul Casimcea era foarte bogat în apă. Prin jurul lui erau păduri și în limpezimea izvorului veneau căprioare și se adăpau.

Odată, unicul fiu al Pașei din Babadag a vrut să facă o vânătoare în pădurea dinspre izvor. După mai multe ore de pândă și alergătură după vânat, fiul pașei se ia după o căprioară și se depărtează mult de tovarășii lui de vânătoare. Aceștia, după un timp lung, încep să îl caute și se îndreaptă spre desișul pădurii, înspre izvor.

Aici nu i-au găsit decât urmele calului cu direcția spre izvor, unde pe vremea aceea apa era atât de mare, că se înecase fiul pașei cu cal cu tot. Nu i se mai vedea decât turbanul de mătase. După nenorocirea aceasta, pașa cel Bătrân din Babadag puse poporul, și astupă cu saci de lână și nisip așa fel încât secă izvorul, iar în jurul lui pământul mustea apă.

Iar în ziua de azi, dacă apeși prea tare cu piciorul izbind puternic, pământul se clatină în jurul izvorului și pământul e îmbuibat de apă ce se scurge foarte încet pe vechea albie, încât azi pârâul Casimcea numai în vremuri de ploaie mare, când se revarsă de ploi multe , seamănă cu ceea ce a fost în vremea pașei.

Întreg articolul și revista „Gânduri de la Mare”, le puteți consulta în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, la momentul reluării activității cu documentele Bibliotecii.

 

 

Leave a Reply