„Dobrogea lui Burebista”. Recomandări din publicațiile periodice

17/07/2020 Ionuț Druche

Articolul pe care vi-l propunem azi este semnat de regretatul istoric Adrian Rădulescu, în revista Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, „Pontica” (cota P I 311). Este vorba despre articolul „Dobrogea lui Burebista”, apărut în volumul pe anul 1977.

Întemeietor al statului geto-dac în jurul anului 70 î.Hr, Burebista a fost un lider politic de seamă, dar și un foarte bun strateg militar. El a trăit între anii 110(?) î.Hr. – 44 î. Hr, fiind asasinat în urma unei revolte de „partizanii pro-romani ai aristocrației daco-getice”.

Dezvoltarea societății dacice, întărirea aristocrației tribale militare și transformarea ei în clasă politică, iar pe plan extern invaziile celților și amenințarea romanilor, au constituit un mediu prielnic pentru Burebista, pentru unificarea tuturor triburilor dacice într-o entitate de tip statal. Unul dintre primele documente istorice care vorbesc de Burebista, ca stăpân al Dobrogei, datează de la mijlocul secolului I î.Hr., și este un decret onorific în cinstea lui Acornion din Dionysopolis:

(Burebista) a devenit cel mai mare dintre regii din Thracia și stăpânul întregii țări de dincolo și dincoace de fluviu (n.red. Dunărea)”.

Regatul lui Burebista se întindea de la „Carpații nordici până la Munții Balcanici și din Cadrilaterul boem până la țărmul Pontului Euxin (Marea Neagră)”.

Între anii 72-71 î. Hr., romanii atacă țărmul de apus al Mării Negre și reușesc să cucerească orașele grecești care existau aici (Histria, Tomis, Callatis etc.). Țelul romanilor era cucerirea a toată Dobrogea, pentru avantajele economice și strategice pe care aceasta le oferea. Însă, la îndemnul grecilor și cu ajutorul lor, dacii, cărora li s-au alăturat bastarnii (popor germanic din nordul Gurilor Dunării) se răscoală împotriva romanilor între 62-61 î. Hr. Amploarea evenimentului pentru romani este ilustrată de faptul că aceștia trimit contra răsculaților forțe militare însemnate, dar, care, la rândul lor sunt înfrânte în apropierea cetății Histria, într-o luptă condusă chiar de Burebista. Istoricul Adrian Rădulescu subliniază, în materialul său, că Burebista nu urmărea doar îndepărtarea pericolului roman, ci și apărarea teritoriilor de dincolo de Dunăre.

O altă campanie a lui Burebista din Dobrogea, care urmărea trecerea orașelor grecești sub protectoratul său a avut loc între anii 55-48 î.Hr. Scopul acestor acțiuni era și limitarea expansiunii Romei în această zonă.

După ce amintește și de cetățile dunărene care au înflorit pe timpul lui Burebista, potrivit descoperirilor arheologice, istoricul Adrian Rădulescu încheie articolul cu următoarea concluzie:

„Epopeea pontică a lui Burebista ia sfârșit în anul 44 î.e.n., când partizanii pro-romani ai aristocrației daco-getice îl asasinează. Din faptele sale însă conchidem că, la data când s-a produs bătălia de lângă Histria din 62/61 î.e.n., teritoriul Dobrogei făcea deja parte din regatul geto-dac. Ca să-și asigure avantaje economice și poziții strategice în această parte, și ca să prevină atacuri romane, regele aplică planul integrării orașelor vest-pontice regatului său, stabilindu-și aici frontiera”.

Revista Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, „Pontica” (cota P I 311), o puteți consulta în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, la momentul reluării activității cu documentele Bibliotecii.

Sursă foto: Istorie Romaneasca

Leave a Reply