„Din istoria Dobrogei. Populațiunea străveche”. Recomandări din publicațile periodice

7.02.2020 Ionuț Druche

La fel ca în ziua de azi, din cele mai vechi timpuri Dobrogea a fost locuită concomitent de diferite etnii. Despre acest subiect scrie regretatul istoric Constantin Moisil, în revista „Arhiva Dobrogei” (în vol. 3, nr. 1, 1920), referindu-se la unele din cele mai vechi populații de pe aceste meleaguri, cu precizarea că, locuitorii de baștină au fost geții. Celelalte două etnii pe care renumitul profesor le prezintă în articol sunt: coloniștii greci și sciții.

Geții, ramura nordică a Tracilor, sunt consemnați în istorie ca cei mai vechi locuitori ai Dobrogei, care trăiau între Dunăre și Marea Neagră, coborând până la Munții Balcani. Geții nu erau altcineva decât dacii dobrogeni, iar numele lor a fost dat de scriitorii greci, pe când numele dacilor provine de la scriitorii romani. În mai multe rânduri, geții și dacii au fost încorporați în aceeași organizație de stat, un exemplu în acest sens fiind pe timpul lui Burebista (cc. 50 î.Hr.), când făceau parte din regatul Dacilor. Despre geți Herodot spunea că sunt „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”.

În articolul său, Constantin Moisil îi numește pe geți „poporul autohton între Dunăre și Balcani”, menționând că în urma cercetărilor „ce s-au făcut în nord-estul Peninsulei Balcanice” a fost descoperită o cultură identică cu cea din Dacia.

Potrivit lui Constantin Moisil, geții au locuit între Dunăre și Mare, până în secolul al III-lea, când s-au contopit cu romanii colonizați aici și amintește numele a trei triburi de geți care trăiau în Dobrogea:

Pe Geți îi găsim în Dobrogea pe tot parcursul antichității. Scriitorii și inscripțiile îi menționează între Dunăre, Balcani și Marea Neagră până tărziu în veacul al III-lea d.Cr., când se contopesc cu populațiunea romană colonizată în acest ținut.

Ca toate popoarele vechi europene Geții aveau organizația de trib și cunoaștem numele câtorva triburi de geți dobrogeni. Astfel, la sudul Dunării și dealungul coastelor Mării Negre, până la Mangalia, locuia tribul Crobizilor. În regiunea Capului Caliacra cunoaștem tribul Terizilor; după numele lor acest cap se numea în antichitate Tirizis-Akra. În Dobrogea de mijloc, prin vecinătatea satului Pantelimonul de Sus (vechiul Ulmetum) găsim pe Bessi, un alt trib al geților.

Din toate informațiile ce avem asupra lor rezultă că Geții erau un popor așezat, a cărui ocupațiunie principală era agricultura și creșterea vitelor. Ei locuiau în sate, dar erau destui și în orașele ce le-au întemeiat Grecii pe cooasta Mării. Prin contractul cu acești coloniști, Geții au avut prilejul să cunoască cultura grecească și mai ales să dezvolte un comerț din ce în ce mai întins (…)”.

Despre primii coloniști greci din Dobrogea, Constantin Moisil spune că sunt veniți încă din veacul al VII-lea î.Hr., din diferite regiuni ale lumii grecești. Aceștia au întemeiat cetăți în punctele cheie pentru comerț, în special la Marea Neagră „ca să mijlocească transitul între bazinul Dunării de Jos și diferite centre comerciale din Grecia și Asia Mică”.

Cetățile grecești din Dobrogea s-au dezvoltat atât de mult, încât concurau cu orașe mari din Grecia, din punct de vedere economic, dar și cultural, după cum afirmă Constantin Moisil:

Negustori îndrăzneți și harnici, Grecii dobrogeni au progresat repede și orașele lor au devenit în curând puterncie și bogate. De altă parte fiind în contact permanent cu centrele mari grecești, s-au putut ține în curent cu progresul cultural, câștigând astfel, din acest punct de vedere, o superioritate remarcabilă asupra Geților. (…) Ca și orașele din Grecia ele (n.r. cetățile grecești din Dobrogea) și-au dat și o organizație cetățenească superioară, dar n-au ajuns niciodată să aibă o organizație mai vastă de stat. (…) Din cauza neputinței de a-și da o organizație de stat, Grecii dobrogeni au trebuit să recunoască supremația altor state din vecinătate, cum a fost regatul macedonean, în diferitele lui faze, și regatul dac al lui Burebista, până când au căzut definitiv în stăpânirea Romanilor, odată cu cucerirea Dobrogei de către legiunile romane (…)”.

Despre sciți, Constantin Moisil scrie că nu ei au dat numele de Scythia Minor acestei zone, pe care Dobrogea l-a purtat pe timpul Imperiului Roman și fixează venirea lor aici înainte de Filip al II-lea al Macedoniei (359-336), în prima jumătate al secolului IV î.Hr. După mărturiile scriitorilor vremii, sciții locuiau în stepele Dobrogei, de la Constanța la Balcic, precizează Constantin Moisil. Profesorul Moisil prezintă în finalul articolului său câteva date despre sciții dobrogeni:

Ca orice popor de stepă, Sciții duceau o viață mai mult nomadă și prădăciunile constituiau unul din mijloacele lor principale de trai. În special orașele grecești au suferit mau mult din cauza lor. Locuințele lor obișnuite erau bordeiele subterane, asemănătoare cu ale tătarilor, urmașii sciților din punct de vedere al așezării și al culturii, atât în stepele Rusiei cât și în Dobrogea. De aceea foarte probabil ei sunt cuprinși sub numire de Troglodiți, amintiți de Strabo și Ptolemeus ca locuind în Dobrogea, alături de popoarele amintite mai sus”.

Mai multe detalii despre geții, coloniștii greci și celții care au locuit în Dobrogea, puteți citi în paginile revistei „Arhiva Dobrogei” vol. 3, nr. 1, 1920 (cota P I 963) în sălile de lectură ale Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța sau în Biblioteca Digitală de pe site-ul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, la adresa: https://bjconstanta.ro/arhiva-dobrogei/.

Leave a Reply