20.11.2020  Ionuț Druche Continuăm călătoria prin publicațiile aflate în Colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța cu „Legenda fiului Pașei de la Babadag”, culeasă din satul Sibioara, județul Constanța, „de la primul român născut între turci” de aici și publicată în revista „Gânduri de la Mare” (P I 771), An II, nr. 1-2, 1938. Localitatea Babadag, județul Tulcea, se mândrește cu una din cele mai frumoase și vechi moschei din Dobrogea, Geamia Gazî Ali Pașa. Geamia, monument istoric și de arhitectură religioasă, ridicată în anul 1610,  poartă numele ctitorului ei, generalul Ali Gaza-Pașa. În vremea stăpânirii otomane din Dobrogea, pentruCiteste:

30.10.2020 Ionuț Druche La un an de la vizita delegației Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța la Chișinău, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Filialei „Ovidius” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” din Chișinău, inaugurată în urma încheierii unui protocol de colaborare între Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța și Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău, în anul 1994, vă prezentăm o poezie și portretul poetei Irene Fleury din Chișinău, publicate în revista „Plaiuri dobrogene” (cota P II 421), An II, nr. 6, martie – aprilie 1927. Revista culturală „Plaiuri dobrogene”, coordonată de poetul Constantin MucheCiteste:

16.10.2020 Ionuț Druche Rămânem tot la revista „Gânduri dela Mare” (P I 771), care ne prezintă în nr. 1-3/1940 „Un anticar”, de meserie cojocar, din satul Zorile, comuna Adamclisi, județul Constanța, pasionat de istoria poporului român, și, în mod special, de descoperirile arheologice din jurul marilor cetăți ale județului nostru. Potrivit autorului, Nicolae Cojocaru din Cobadin, anticarul, pe numele său, tot Nicolae, nu era originar din Zorile, și mai locuise în apropierea unor cetăți, precum Callatis sau Histria, de unde își îmbogățise colecția de relicve istorice. Dar, ceea ce îl făcea mai interesant pe anticarul nostru nu era micul săuCiteste:

5.10.2020 Ionuț Druche Între 22 iunie și 1 septembrie 1941, Uniunea Sovietică, în încercarea de a cuceri Dobrogea, a întreprins mai multe serii de bombardamente pe litoralul Mării Negre, atât aeriene, cât și navale.  Una din navele militare folosite de sovietici a fost distrugătorul „Moscova”. Distrugătorul „Moscova”, scufundat în al Doilea Război Mondial în Marea Neagră, la 24 mm de Constanța, a intrat în atenția publicului și a media, în special după descoperirea epavei în anul 2011.Până astăzi motivul scufundării nu se cunoaște cu exactitate. Variantele care sunt conturate ar fi că distrugătorul a lovit o mină, că a fostCiteste:

11.09.2020 Ionuț Druche  Un „anahoret”! Așa era descris de contemporanii săi unul dintre cei mai talentați pictori de peisaje marine pe care l-a avut această țară! Deși tablourile lui se vând pe internet cu sute sau mii de euro, atât cei care le achiziționează, cât și publicul larg, nu știu multe lucruri despre „pictorul de marine”, Dimitrie Florian (Dobosariu) din Mamaia Sat, județul Constanța. D. Florian, așa cum îi plăcea să se semneze pe lucrările sale, se pare că a trăit între anii 1899 și 1979. Perioada interbelică a fost cea mai prolifică pentru artist! Încă din primii ani deCiteste:

17/07/2020 Ionuț Druche Articolul pe care vi-l propunem azi este semnat de regretatul istoric Adrian Rădulescu, în revista Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, „Pontica” (cota P I 311). Este vorba despre articolul „Dobrogea lui Burebista”, apărut în volumul pe anul 1977. Întemeietor al statului geto-dac în jurul anului 70 î.Hr, Burebista a fost un lider politic de seamă, dar și un foarte bun strateg militar. El a trăit între anii 110(?) î.Hr. – 44 î. Hr, fiind asasinat în urma unei revolte de „partizanii pro-romani ai aristocrației daco-getice”. Dezvoltarea societății dacice, întărirea aristocrației tribale militare și transformarea eiCiteste:

25.06.2020 Ionuț Druche Cu ocazia împlinirii, pe 26 iunie 2020, a 93 de ani de la moartea istoricului și arheologului Vasile Pârvan, pentru astăzi, vă propunem un articol din „Analele Academiei Române” (Tomul XXXVIII, 1915-196, cota P I 740). Este vorba despre o prezentare susținută de Vasile Pârvan la Academia Română, pe 12 noiembrie 1915, prilejuită de descoperirea la Constanța a unor galerii subterane, pline de schelete umane, așezate unul lângă altul, transversal pe direcția galeriilor. Încă de la începutul discursului, Vasile Pârvan le aduce la cunoștință celor prezenți că datele pe care le va prezenta despre galeriile de laCiteste:

19.06.2020 Ionuț Druche „Revista musulmanilor dobrogeni”. Recomandări din publicațiile periodice În colecțiile Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța se  poate citi una dintre publicațiile etnicilor turci și tătari,  și anume „Revista musulmanilor dobrogeni” (cota P II 328). Deși a văzut lumina tiparului doar între lunile noiembrie – decembrie 1928, perioadă în care au apărut 6 numere, „Revista musulmanilor dobrogeni” a fost  o publicație foarte cuprinzătoare, cu subiecte din cele mai diverse, scrise, în general, în limba română, cu mici excepții de texte în limba turcă. A fost primea de acest fel din Constanța, dedicată exclusiv musulmanilor, și i-a avut înCiteste:

13.06.2020 Ionuț Druche Rămânem cu recomandările din publicațiile periodice tot la revista „Gânduri de la Mare”, anul V, nr. 1-4, 1941 (P I 771), din ale cărei pagini aflăm câteva date despre o așezare antică, Petra, localizată pe vatra satului Camena, județul Tulcea. Articolul este semnat de Ioan Micu. Prima jumătate a secolului XX a însemnat pentru Dobrogea deschiderea șantierelor arheologice, în care au fost descoperite numeroase vestigii de interes național și internațional. Este și cazul descoperirilor de la Camena, județul Tulcea. Printre primele obiecte arheologice găsite la Camena se numără: o placă de calcar cu inscripție latină, un capCiteste:

29.04.2020 Ionuț Druche Cu toate că s-a scris foarte mult despre Dobrogea, iată că cercetarea izvoarelor științifice, aduce în atenția publicului încă numeroase subiecte de interes local și național. Un astfel de exemplu îl găsim în articolul „Cerbyris”, apărut în revista „Gânduri de la Mare”, an. V, 1941, nr. 1-4 (P I 771), și semnat de I. Țicu – Anin. Potrivit autorului, Cerbyris a fost un râu care se vărsa în Marea Neagră, la Mangalia. Râul Cerbyris (Râul Cerbilor), botezat așa de soldații romani, conform lui I. Țicu – Anin, își avea originea în apropierea localității Dobrici (Bulgaria) și parcurgeaCiteste: